Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă și Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române, în anul 1859, a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român. Astăzi nu vom vorbi despre provocările prin care au trecut românii pentru a înfăptui acest ideal, ci, mai degrabă, vom vedea care au fost reacțiile contemporanilor față de acest eveniment.

#1. Mihai Eminescu

Primul în lista noastră este Mihai Eminescu, cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu era un copil în momentul în care s-a înfăptuit Unirea, avea doar nouă ani. Scriitorul Nicolae Petrașcu descrie reacția acestui copil față de noutatea că cele două Principate, Moldova și Țara Românească, se vor uni. Iată cum descrie această zi Nicolae Petrașcu: „În ajunul Unirii tatăl său plecă la Iași, iar el, auzind de la țăranii strânși în fața casei Popii Vasile că se va înfăptui a doua zi actul Unirei, se întoarse repede acasă strigând de bucurie: – Ura! Trăiască Unirea…”.

Tătăl său, Gheorghe Eminovici, spunea că „scumpa noastră Moldovă ar fi amarnic lovită dispărând granița de la Focșani. Strămoșii ar blestema din gropnițele lor…”. Cu alte cuvinte, Gheorghe Eminovici era contra Unirii celor două Principate.

#2. Vasile Alecsandri

În comparație cu Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri avea 38 de ani în momentul Unirii celor două Principate, reușise deja să scrie „Chirița în provincie”, de exemplu, dar și să participe la Revoluția de la 1848 din Moldova. Totodată, Alecsandri a fost un mare luptător pentru afirmarea națiunii române, dar și pentru Unirea Moldovei cu Țara Românească. O dovadă în acest sens reprezintă poezia „Hora Unirii”. De asemenea, Alecsandri a fost numit de Al. I. Cuza în calitate de ministru al afacerilor externe. În această funcție el a luptat pentru recunoașterea internațională a Unirii din 1859.

#3. Ion Creangă

Cunoscutul scriitor Ion Creangă, în comparație cu bunul său prieten, Mihai Eminescu, era un separaționist convins. George Călinescu scria despre Creangă următoarele: „O proastă opinie despre munteni este vădită în corespondenţa lui Creangă. Diaconul, ca om de la munte, are silă de tot ce nu e moldovenesc şi iubire de regiune.”. Cu alte cuvinte, acesta visa la o Moldovă independentă.

Bibliografie

  1. Nicolae Petrașcu, Mihai Eminescu, București, 1934.
  2. Gheorghe Slabu, Unitatea națională (Unirea) o categorie etică primordială în creația lui V. Alecsandri. http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/6438/Conf_StiinteSocioUmanist_2009_pg148-155.pdf?sequence=1&isAllowed=y.
  3. https://adevarul.ro/locale/botosani/de-nu-si-au-dorit-fapt-moldovenii-uneasca-muntenii-soldatii-inabusit-sange-revolta-anti-unionista-participat-ion-creanga-1_583849f85ab6550cb8d6df00/index.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: