Cruzimea celor mai mari epidemii din istorie

Pandemia de Coronavirus (Covid-19) a afectat milioane de oameni din întreaga lume. Atâta timp cât nu avem încă un vaccin care să stopeze răspândirea acestei boli, nu putem să spunem cu exactitate când se va încheia această criză. Astăzi, când omul a cucerit cosmosul, a inventat avionul, computerul, internetul, roboții care pot înlocui oamenii, am devenit vulnerabili în fața unui inamic invizibil.

De-a lungul timpului, oamenii s-au confruntat cu numeroase provocări: războaie, calamități naturale și, nu în ultimul rând, boli. În contextul pandemiei de Coronavirus, în spațiul public au pătruns câteva subiecte care, până la declanșarea acestui virus, erau aproape lipsite de importanță. Vorbim despre ciuma neagră sau ciuma bubonică și gripa spaniolă. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să cunoaștem cum s-au descurcat oamenii din trecut cu aceste boli. Astfel, prin intermediul acestor exemple, putem anticipa unele lucruri despre virusul care bântuie întreaga planetă astăzi.

Ciuma neagră sau ciuma bubonică

Ciuma neagră sau ciuma bubonică a făcut ravagii în Europa la mijlocul secolului al XIV-lea, dar și în perioada următoare. Potrivit specialiștilor, cca jumătate din populația Europei a murit din cauza acestei boli. La persoanele infectate apăreau ganglioni, care erau umpluți cu sânge de culoare neagră. Perioada de incubație varia de la două la trei zile, timp în care persoana infectată murea.

Și Țările Române au fost lovite de o epidemie de ciumă la începutul secolului XIX, așa-numita Ciuma lui Caragea (1813-1814), probabil după numele domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea. Un călător rus, Ignatie Iakovenko, care a ajuns la București după această epidemie de ciumă, a aflat mai multe detalii de la prietenul său, I.P. (călătorul rus ne oferă doar inițialele), despre această nenorocire care s-a abătut asupra românilor. Conform călătorului rus, în intervalul 1813-1814, au decedat „cam 60.000 suflete în toată Valahia”.

Analizând numărul persoanelor care au decedat, putem spune cu certitudine că efectele ciumei au fost extrem de grave. Potrivit cercetătorilor Ecaterina Lung și Gheorghe Zbuchea, „prăbușirea demografică a fost atât de catastrofală, încât a fost nevoie de aproximativ un secol și jumătate pentru a se reveni la nivelul de la începutul secolului al XIV-lea”. Odată cu prăbușirea demografică, s-a înrăutățit și viața economică.

Totuși, în pofida problemelor, viața oamenilor s-a schimbat spre bine. Cei care au rămas în viață au putut să-și îmbunătățească alimentația, iar lipsa forței de muncă putea determina creșterea salariilor. Economia, afectată din cauza ciumei, și-a revenit treptat, iar oamenii au conștientizat faptul că trebuie să iubească viața și să aprecieze fiecare clipă.

Gripa spaniolă

Anul 1918 a fost crucial pentru istoria omenirii. Ca urmare a Primului Război Mondial, milioane de oameni și-au pierdut viața, economiile au fost distruse, pe harta politică a lumii au apărut noi state. Consecințele războiului au fost extrem de grave, mai ales din cauza gripei spaniole, care a făcut ravagii în toată lumea.

Totul s-a început în dimineața zilei de 4 martie 1918. Albert Gitchell, un bucătar de la cantina taberei militare Funston din Kansas, s-a prezentat la infirmerie cu durere de gât, febră și cefalee. Ziua de 4 martie 1918 era începutul gripei spaniole. Astfel, din 4 martie 1918 și până în martie 1920, când au fost înregistrate ultimile cazuri, gripa spaniolă a infectat 500 de milioane de persoane. Din rândul celor infectați, între 50 și 100 de milioane de oameni au murit.

Gripa spaniolă a fost cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității. Cu siguranță, această molimă a ucis mai mulți oameni decât Primul Război Mondial.

Bibliografie

  1. Gheorghe G. Bezviconi, Călători ruși în Moldova și Muntenia, București, 1947.
  2. Ecaterina Lung, Gheorghe Zbuchea, Istorie medie universală. Europa medievală (secolele V-XV), Editura Fundației România de mâine, București, 2003.
  3. Laura Spinney, Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea, traducere din limba engleză de Roxana Olteanu, Editura Corint, 2019.
  4. Vladimir Crețulescu, Cruzimea Gripei Spaniole (1918-1920) https://unibuc.ro/epidemiile-in-istorie-cruzimea-gripei-spaniole-1918-1920-vladimir-cretulescu/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: