Am auzit această întrebare de nenumărate ori, mai ales din partea elevilor mei. Nu este chiar atât de ușor să-i explici unui copil că trebuie să-și cunoască istoria. Dacă nu aduci argumente, atunci își va pierde interesul față de această materie. De aceea, am hotărât să aduc câteva argumente. Sper că acest articol să fie util nu doar pentru elevi, dar și pentru ceilalți curioși.

#1. „Istoria ne arată că din istorie nu învățăm nimic.” – Antoine de Saint-Exupery.

În fiecare an, la 21 septembrie, sărbătorim Ziua Internațională a Păcii. Timp de un secol, omenirea a fost zguduită de două războaie mondiale. În Primul Război Mondial și-au pierdut viața milioane de oameni, economiile au fost distruse, iar pe harta politică a lumii au apărut noi state. Cât de bine și-au învățat acești oameni lecția? Răspunsul îl găsim un pic mai târziu, peste 21 de ani, în 1939, atunci când izbucnește cel de-al Doilea Război Mondial, mult mai inuman, mai dramatic. De fapt, războaiele au existat dintotdeauna. Prețul pe care l-a plătit fiecare generație a fost diferit.

#2. „Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.” – Nicolae Iorga.

Revin de fiecare dată la afirmația unui mare istoric român, și anume Nicolae Iorga, care spunea cândva că „un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”. Frumoasă comparație, dar trebuie să oferim și un exemplu. În Republica Moldova, din păcate, mai există și astăzi, cel puțin la nivel politic, problema lingvistică. Totuși, limba română sau moldovenească? Aceasta este întrebarea pe care o auzim destul de des în ultima perioadă. Nu vom putea răspunde niciodată la această întrebare, cu siguranță, dacă nu ne cunoaștem istoria.

#3. „Istoria este o minciună pe care nimeni nu o contestă.” – Napoleon Bonaparte.

Conform dicționarului explicativ al limbii române, istoria este „știința care studiază trecutul umanității și al societăților omenești”. Istoria nu înseamnă doar ceea ce s-a întâmplat în secolul XX, dar și cu 100.000 de ani în urmă. Istoricii, după cum bine cunoașteți, reconstituie modul de viață al oamenilor din trecut în baza izvoarelor istorice, care pot fi: scrise (documente, cărți, coduri de legi, scrisori) și nescrise (oseminte, unelte, arme, monumente). Totuși, de ce unii cred că istoria este o minciună? O să-mi spuneți că nu întotdeauna documentele sunt autentice, iar cu ajutorul uneltelor, armelor și osemintelor nu putem reconstitui istoria. Să-mi răspundeți, vă rog, la câteva întrebări. Unde mergeți atunci când aveți o problemă de sănătate? Cine trebuie să aibă grijă de siguranța noastră? Probabil că aveți deja un răspuns. Misiunea cea mai complicată, în cazul nostru, îi revine istoricului, un specialist în domeniul istoriei. La fel cum avem încredere în medici atunci când mergem la spital, tot așa trebuie să avem încredere și în istorici.

#4. „Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul.” – Nicolae Balcescu.

O persoană care studiază istoria poate prezice viitorul? Da. Pandemia de coronavirus a pus stăpânire pe întreaga planetă. Odată cu apariția noului coronavirus, autoritățile au fost obligate să întreprindă un șir de măsuri pentru a preveni răspândirea virusului. În contextul pandemiei de coronavirus, în spațiul public au pătruns câteva subiecte care, până la declanșarea acestui virus, erau aproape lipsite de importanță. Este vorba despre ciuma neagră sau ciuma bubonică și gripa spaniolă. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să cunoaștem cum s-au descurcat oamenii din trecut cu aceste boli. Astfel, prin intermediul acestor exemple, putem anticipa unele lucruri despre virusul care bântuie întreaga planetă astăzi.